Aş putea vreo-dată, Doamne,
Să-nţeleg deplin eu jertfa Ta?
Să pătrund iubirea-Ţi minunată,
Jertfitoare pentru viaţa mea?
Părăsit-ai cerul, slava,
Părăsit-ai tronul Tău ceresc
Şi-mbrăcat-ai trup asemeni nouă,
Să răscumperi neamul omenesc.
Suferit-ai chin, batjocuri,
Cuie, pumni şi palme, crucea grea,
Lacrimi ca sânge, spini ce sfîşiau.
Ai răbdat acestea pentru vina mea.
Aş putea vreo-dată, Doamne,
Să-nţeleg deplin eu jertfa Ta?
Să răspund iubirii-Ţi minunate,
Ast-aş vrea eu pentru viaţa mea!
Să trăiesc doar pentru Tine,
Şi păstrînd veştmântul ce mi-ai dat,
Să nu merg pe căi ce sunt străine,
Să rămân în Haru-Ţi minunat.