Obosit de truda vieţii-am poposit
La piciorul crucii Lui, sus la Calvar
Şi-am găsit odihnă, pace, în sfârşit
Când mi-a dăruit tezaurul de Har.

Clip-aceea, când El m-a găsit
Şi cu milă şi blândeţe m-a atins,
A trezit in mine dorul de-a-L sluji
Dor nestâmpărat, mereu aprins.

El mi-a fost tărie, ajutor şi scut
Singura speranţă, bun Mântuitor.
Cel mai bun prieten care l-am avut,
Şi m-aşteaptă-slavă, dincolo de nor.