Către Tine, scump Isuse,
Glasul meu şi azi se-ndreaptă,
Peste-a lumii răzvrătire,
Sufletu-mi cu dor te-aşteaptă.

Cu o inimă zdrobită,
Eu din lume m-am ales,
Câtă fericire-aflat-am,
Glasul când Ţi-am înţeles!

Azi privind în urmă, toată
Viaţa tristă ce-am trăit,
Mă-ntreb: "Ce-aş fi fost, Isuse,
Dacă nu Te-aş fi întâlnit?

Ce s-ar fi ales de mine,
Unde-aş fi acuma ? Mort.
Ce m-aş fi făcut cu viaţa,
Şi cu sufletul ce-l port?

O, Isuse, pe vecie,
Orice-ar fi să mai străbat,
Sunt al Tău, al Tău cu totul,
Căci de Tine sunt legat.