Motto: „Departe iarăși de mine să păcătuiesc împotriva Domnului,
încetând să mă rog pentru voi! (…)”
1Sam. 12:23
Vai de mine, dacă nu mă rog,
Când în Templu un copil se cere,
De nu vin cu posturi și veghere,
Și cu tânguirea drept zălog!
Să-mi durez pe înălțimi capela
Pentru cele sterpe și-n durere,
Pentru Ana, Sara și Rahela.
Năzuind spre pace și zidire,
Să deschid fereastra cât e zarea,
Să asculte soarele și marea
Și-orice om cu gând de auzire,
Rugi de împăcări și gânduri bune,
După cum, urmându-și frământarea,
Solomon cerea înțelepciune.
Când bolnavii simt eliberare
De durere-n suflet și de frică,
Tu ești, Doamne, Cel care ridică
Prin umila noastră închinare.
Vai de mine dacă nu mă rog
Pentru-acela cu nădejdea mică,
Pentru muribund și slăbănog!
Dacă n-am să cer un strop de milă
Pentru cel căzut în fărdelege,
Cum putea-voi, oare, înțelege
Cum străbate glasul de reptilă
Și, împuns cu gând de neiertare,
Cel căzut renunță și alege
Să nu creadă-n marea-Ți îndurare? !
Pentru-ntemnițații plini de ură,
Care au de prieteni doar pereții,
Pentru cei ce-n zorii dimineții
Mâna goală-ndreaptă către gură,
Vai de mine de mi-i vorba lungă
Și, uitând ce-au spus din veac profeții,
Sunt închis la inimă și pungă.
Ucenic, cu fapta lucrător,
Pastor, cărturar sau teolog,
Vai de mine dacă nu mă rog
Pentru-a fi toți robii tuturor.
Să nu pierdem ultima chemare,
Amețiți de-al laudelor drog,
Bizuiți pe propria valoare.
Vai de mine de înlătur harul
Ce-l reverși cu milă și dreptate,
Drept cu promisiunea că se poate
Să primim și slava, și paharul!
Când se face dorul penitență,
Lasă iar la noi peste cetate,
Tată Sfânt, cereasca Ta prezență.
Pentru cei atinși de trai murdar
Sau crezând că merg destul de bine,
Pentru cei nebuni, fugind de Tine,
Înfruntând al mântuirii dar,
Judecați și morți prin decalog –
Pentru ei Te rog: rămâi cu mine
Ca să-mi ceri tot timpul să mă rog!
Pentru cel de-aici și de departe,
Pentru cel blamat sau prigonit,
Pentru cel cu vază și cinstit,
Până pot sau chiar până la moarte,
Vin cu sârguință și smerit,
Ne-nsemnat și-n merite olog;
Însă, Doamne, fiindcă mă asculți
Și nu suntem unul, suntem mulți,
Vai de mine dacă nu mă rog!