Când se-apropie înserarea, gânduri multe, grele, vin,
Ochii trişti scrutează zarea, pieptu-nalță un suspin,
Te simți singur în durere, deznădejdi te copleşesc,
Domnului Îi ceri putere, pentru traiul pământesc,

Simți cum lutul te-mpresoară, lațurile-ncet se strâng,
Carnea-ncepe ca să doară şi în tine toate plâng,
Nu zărești o luminiță, nici în zare, nici aici,
La răscruce, o troiță, îți spune să te ridici,

Dincolo de roșul zării, ştii că este Dumnezeu,
El răspunde blând chemării, te numește fiul Său,
Crucea, ea îți dă voința de-a lupta, de-a birui,
Ce mult face-n om credința, ea îndrumă-n orice zi,

Chiar de nu îți bate-n poartă nici un frate, nu uita,
Duhul Domnului te poartă, El te poate-orienta,
Susurul Său blând adie, peste gândul obosit,
Te alină, te mângâie, când ești trist și oropsit,

Nu-i ușoară încercarea, Dumnezeu alege ca,
Prin credință să treci marea, El știe de ce-i așa!
Lucrul slab dă de ruşine, pe cel tare, ce mai har,
Să faci lucrurile bine, căci nimic nu e-n zadar,

Nu ceda în încercare, luptă până la sfârșit,
Cand vei lua premiul cel mare, vei fi tare fericit,
Sus la Tatăl în mărire, cu Isus la dreapta Sa,
Vei cânta imnuri de slavă, Osana, Aleluia!

Prieten drag, soră şi frate, să nu uiți că-n viața ta,
Domnul le ştie pe toate, când te culci, când te-i scula,
Orice lacrimă ce cade pe obraz, o şterge El,
Fie lăudat Mesia, Domnul Sfânt Emanuel!

13/08/18, Deva- Lucica Boltasu