De ce-ai uitat de Mine, fiică?
Când bunătatea Mea-ai gustat
De vindecările divine?
De palma-n care-ai fost purtat
Am fost cu tin’ de la-nceput
Dar ochiul tău nu a văzut
Cum Scut și Pavăză ți-am fost
Căci te iubesc, Eu sunt Hristos!
Adu-ți aminte cercetarea
Fiori și lacrimi cum au curs
Când inima-ți bătea în grabă
Și promisiuni multe-ai făcut
Eu Cerul ți-am promis și nu uit
Făgăduințele ce fac,
Căci eu sunt Dumnezeu și nu om
Cuvântul Meu e viu în veac
Azi Ușa-i încă larg deschisă
Fă pasul, ia-ntreg Harul Meu
Azi mâna-Mi încă e întinsă
Apuc-o acum, nu da-napoi.
O, fiica mea risipitoare,
Las’ totul azi, urmează-Mă,
Ia jugul Meu și zilnic poartă-l
Căci e ușor, nu este greu.
Căci judecata stă să-nceapă
E chiar la ușă, tu nu vezi?
Că tot ce-i rău și făr’delege
Nicicum n-are să fie-al Meu
Întoarce-te la Mine, fiică
Predă-ți inima toată azi
Primesc și astăzi omul sincer
Cu Mine-n Cer să fie-n veac.