Priveşte-n sus...

Priveşte-n Sus la locul de splendoare
De unde se revarsă Harul ne-ncetat
Şi vei putea vedea Neprihănitul Soare
De-a pururi lăudat şi binecuvântat.

Şi vei vedea de unde vine ocrotirea
Şi ajutorul când furtuni se năpustesc
Necontenit spre Cer să îţi ridici privirea
Şi nu spre locuri unde demonii pândesc.

Priveşte-n Sus cu multă-ncredinţare
Că bunul Tată zi de zi te-a cercetat
Şi-aşa lăuntrul va fi plin de-mbărbătare
Şi cânt vei înălţa chiar de vei fi-ncercat.

Abateţi ochii de la lucruri pieritoare
De la argint şi aur şi luxuri pământeşti
O! Lumea-ţi dă doar fericiri amăgitoare
Indemnul firii necontenit să-l stăpâneşti!

Căci de te uiţi în jur şi de te uiţi ‘napoi
Incorsetat ve fi în grijuri şi-n tristeţe
Şi vei vedea doar ură, lăcomie şi noroi
Şi nu lumină şi flori şi frumuseţe.

Priveşte-n Sus, acolo-i răsplătirea
Acolo e Palatul eternului locaş
Acolo pe deplin vei ştii ce-i izbăvirea
Şi vei uita c-ai locuit în efemer sălaş.

gc/TI