S-a-nserat și parcă-i frig... e afară sau în noi?
Toamna-și scutură mahrama peste viața de nevoi...
Frigul ne pătrunde-n oase și în inimă pătrunde
Când aceiași pași ne poartă rătăcind către niciunde...
A trecut încă o zi... obosiți venim spre casă
Ne-am dori în zbor s-ajungem însă lutul nu ne lasă
Căci purtăm poveri de fapte și de vorbe negândite
Și în suflet e un munte de speranțe năruite...
Am pășit al casei prag... e așa de cald și bine
Parcă am lăsat afară traista plină de suspine
Ne așteaptă cu iubire toți cei dragi... Ce har divin
Cerul înorat al vieții să devină mai senin...
S-a-nserat... în cămăruță Te aștept iubit Părinte
Vreau din nou să-Ți mulțumesc pentru darurile sfinte
Și Te rog îngenuncheat, frigul ce-i acum afară
Prin puterea Ta prefă-l într-o dulce primăvară!

Vulcan-03-11-2018
Mary