Iubirea

Iubirea e suflarea blândeţii,
A sufletului rouă a dimineţii.
Raza din Soarele eternităţii,
E atom din bunatatea divinităţii.

Jertfa a înmugurit în om iubire,
A picurat din sânge sfânt mântuire.
Și în suflet a pus suavă simţire,
Iubire divină din atomul nemurire.

Iubirea, un crin al sufletului pur,
Nu are în ea nimic ce-i impur.
Străluceşte pe-al cerului contur,
Diamant veritabil în eternul azur.

Iubirea, nu moare, e veșnicie,
Fericire deplină, dulce bucurie.
Din razele ei, bunătatea adie,
E mână întinsă, nelipsită-n pustie.

Imensa iubire spulberă toți norii,
Scânteia ce sare din geana fiorii.
Splendoarea ce apare odată cu zorii,
Șlefuiește inima cu dalta sfințirii.

Iubirea e nucleu din nimburi divine,
Poartă fibra firii din dumnezeire,
Iubirea e jertfă și uitare de sine,
Ce nu știe ce-i ura și nici suspine.

Ea face din om, o nobilă făptură,
Nu lasă orfanul cuprins de ură.
Floarea milei, o nobilă creatură,
Îl învăluie cu a bunătăţii căldură.

Iubirea e foc în inima purificată,
Rodeşte neprihănire o viață, de-ndată.
Deschide bobocul cu petale de iartă,
Și lasă pace deplină în trăire curată.

Iubirea e tot în totul totului tot,
Crede totul, nădăjduieşte în tot.
Ea face totul, nu spune nu pot,
Iartă, dăruiește, mângâie, tot.

Iubirea suferă totul şi nu se mânie,
Nu urăşte, nu pizmuieşte, ea, mângâie.
Nu se umflă niciodată de mândrie,
Se dăruieşte, se jertfeşte, îngăduie.

Iubirea nu va pierii niciodată,
E nucleul vieţii din Dumnezeu, luată,
Ea prin jertfa ne-a fost nouă dată,
Ea Domnului predă eul de-ndată.

"Tu să te ţii în totul totului tot,
Numai de Domnul Dumnezeul tău."în tot.
Să fi asemenea Lui în toate şi-n tot,
Şi ai să fi ocrotită de orice rău, de tot.