Aștept cu bucurie să mă-ntîlnesc cu Tine
Pe norul Tău și să Te văd în slavă,
Așa cum ucenicii Te văzură
Pe Muntele cel Sfânt, când te-ai schimbat la față.

Va fi frumos, cum mintea omenească
Nu poate să cuprindă, nici pricepe,
Vei străluci mai alb decât lumina,
În gloria cerescă ce întrece

Tot ce-nchipuirea și gândirea
A adunat prin veacuri de restriște,
Aștept cu-ncredere, sunt plin de pace,
Orice ar veni, ori cât de greu să fie,

Sunt ancorat cu ancora credinței
De Stânca veacurilor, ce rezistă.