Întregul cer se întunecă iar, văzând
Furtuna omenească de pe pământ.
O, pământ, pământ fără Dumnezeu,
Unde ai s-ajungi păgân şi fariseu?
Strălucitoare, ca o minge de foc
Pluteşti-n univers în albul cojoc,
Gândul s-a-ntins spre locuri nevisate,
Din ţărână ai luat tot ce se poate.
Dar în tine-i şi suflul Celui de Sus,
Te-a făcut întocmai cum a spus,
Eşti chemat să mergi la El, Lui să-I slujeşti
Şi moştenitor vei fi-n locuri cereşti!
Eşti deşertăciune, goană după vânt,
Nu vezi că Domnul Isus vine curând? !
Trezeşte-te şi Sus, de cer te leagă,
În lumina Lui Isus tu veghează!
Amin!