SECERIS
Bate vant caldut de ploaie, boabele se-aud cum cresc,
Si se vad nori de furtuna, se aduna, se-nnegresc…
Gospodarul lung priveste, dar nu sta, ci seceri face,
Se-ngrijeste de recolta, stie ca-n curand se coace.

A trimis demult de veste, catre cei ce sant ai sai,
Mare fi-va secerisul, vom raspunde noi si voi? ? ?
Sau vom sta in intrebare, de e timpul implinit,
De sunt vrednici slujitorii, de cantaru-i curatit? ? ?

Gospodarul are mila, dar recolta, cade jos,
De nu-i grabnic adunata, toata truda-i de prisos…
Nu e timp de zabovire, nu e timp de amanat,
Secerisul lumii vine, esti si tu un invitat!

Si cand graul se-aduna, aur scump pus in granar,
Toti cantam de bucurie, uitam orisice amar…
Nu mai stam in incordare, nu mai plangem de pacat,
Ci sarim de bucurie, si slavim pe Imparat…

In sfarsit vom fi acasa, vom vedea Noul Pamant,
Vom privi pe-Isus in fata, slava Mielului cantand…
Cu Speranta, bucurie, prin credinta toti priviti,
Holdele acum sant coapte, catre lan acum porniti!