Ma storci in teascul Tau mereu,
In taina ma inveti zdrobirea,
Ma vrei Copil curat de Dumnezeu,
Si printre lacrimi inteleg Iubirea.

Tu ma framanti pe roata-Ti de Olar,
Ma pui in Focul Sfant sa ma calesti,
Un vas de cinste-s pregatit… prin Har
Si printre lacrimi inteleg ca ma iubesti.

Adesea ca un bob de grau ma simt uitat,
In glia neagra, rece… si ma doare,
Dar Tu-mi soptesti ca-s pentru-o vreme semanat,
Si in curand voi rasari si straluci in soare.

Ah, Doamne sunt de-atatea ori cuprins de dor,
Si Tu ma-nveti sa cred, s-astept, sa am rabdare,
Curand Te-oi intalni in slavi, pe nor
Si vom trai-mpreuna pe vecii in Sarbatoare!

Marius Alexandru