Poezia - e mult mai mult decât cuvinte
Este mai mult decât să le așezi în rimă
Poezia-i farmecul din lacrima fierbinte
Când sufletul tânjește după cele sfinte
Când tu în întuneric răspândești lumină.
Poezia - e ritmul inimii curate
Când stai lângă bolnav în ora cea târzie
Poezia - e viața trăită în dreptate
Când sincer ești și nu iubești pe jumătate
Când tu trăiești în adevăr și armonie.
Poezia - e când stai și asculți tăcerea
În gălăgia și zgomotul de lângă tine
Privind albina cum din floare strânge mierea
Când vrei cu cel sărac să îți împarți averea
Când nici un om nu știe că ai făcut un bine.
Poezia – e vocea blândă în ceasul greu
Când tu alini și mângâi inima rănită
Atunci când îl privești în ochi pe amicul tău
Și el vede în tine dragostea lui Dumnezeu
Când tu știi că viața n-a fost în zadar trăită.
Poezia - e mult mai mult decât cuvinte
Ea e susurul blând în vremuri de furtună
Ea e fericirea din lacrima fierbinte
Când tu nădăjduiești și mergi doar înainte
Și în întuneric reflectezi mereu lumină.
*******