Mamei mele

Te văd din depărtare, scumpă mamă
Cu ochi pătrunzători şi faţa-nviorată
Cu zâmbetul ce poate alunga o teamă
Cu vorba ce-alină o stare disperată.

Te văd acolo – la casa părintească
Unde-am trăit cu drag copilăria
Unde-am primit dor de Patria cerească
Unde ne-ai învăţat ce-nseamnă omenia.

Unde ne-ai insuflat dragoste de Creator
Şi pasiune pentru lucrurile sfinte
Unde-am fost pătruns de Harul salvator
O! De toate îmi aduc cu drag aminte.

Îmi amintesc de ne-ntrecuta hărnicie
Şi grija pentru semenii sărmani
Pe toţi îi îndemnai la sfântă părtăşie
Să-şi dea iubirea chiar şi la duşmani.

Te văd muncind acasă şi-n câmpie
Cu mâini bătătorite şi fruntea asudată
Dar n-ai voit nicicând nici lux nici bogăţie
Ci doar să ai o pâine cu trudă câştigată.

Te-aud cântând cântări nemuritoare
Cu glasul tău cel dulce şi duios
Şi-n undele sublime era o desfătare
Ce te elibera de traiul dureros.

Te-aud spunând vecinilor cu dăruire
De pocăinţă şi de viaţa viitoare
Îţi voi aduce mereu aleasă preţuire
Te voi cinsti din inima mulţumitoare.

Te văd mergând la locul de-nchinare
Pe ploi, pe soare sau furtună
Căci ţi-a plăcut să fi cu fraţi în adunare
Apoi să răspândeşti vestea cea bună.

Te văd şi-acum plecată-n rugăciune
Cerând Ocrotitorului să mă păzească
Şi-n lumea dominată de întinăciune
Prezenţa Lui slăvită să mă însoţească.

Te văd şi te aud de-aici, din depărtare
Şi-İ mulţumesc Părintelui că m-ai crescut
Mi-ai inspirat viaţa cu zel şi consacrare
Prin tine pe Mântuitor l-am cunoscut.

Akron, OH,2005