Dragoste de Țară
Sanda Tulics -Tezaur ceresc

Nu-mi geruiește iarna dragostea de Țară,
Nici viermele-i-mpotrivitor n-o poate omorî,
În inimă mi-e caldă sărbătoare,
De atâta dragoste...
Carpații, Dunărea și șesul,
La mine îi văzui cum se-adunară,
Că Dumnezeu în mine-i coborî...
Nu-mi stinge doina mie niciodată,
Venetici lacomi cu ochii-nflăcărați,
Ce-au doborât pădurile de cer apropiate,
Verdeața, bogăția munților Carpați!
Nu-mi fură mie nimeni viitorul,
Copiii de români sunt altoiți
În dulcea jertfă a iubirii,
De Dumnezeu sunt străjuiți!
Nu-mi fură mie dracii-ncredințarea,
Nici luminarea Țării mele nu o fură,
C-am fost născuți în Golgota
de Domnu-n suferință,
Nu lepădați ca șobolanii-n bătătură!

1 Decembrie 2018-Wisconsin-USA