Ne pregătim, din nou, de sărbători,
Conduşi fiind de o confuză bucurie.
Vitrinele abundă în culori,
Numai în piepturi inima e... cenuşie.

Petrecem timp, piezând esențialul,
Prin piețe, magazine sau butic-uri,
Purtați de "spirit", cum poartă marea valul,
Acaparând o "mare" de... nimicuri.

Să fim mai buni, sintagma de sezon,
Răsună des, la orice colț de stradă,
Dând un bănuț, te crezi un campion,
Dar, oare Domnul, asta vrea să vadă?

Că din prea-plinul pungii, ai donat un leu,
Şi-apoi te vezi cu sfinții de-o potrivă,
Gândeşte-te la vechiul fariseu,
Oare credința nu ți-e în derivă?

Urmează adevărul din Cuvânt,
Căci mântuirea nu-i prin fapte, este har,
Este credința în Isus, darul cel sfânt,
Să n-avem alergarea noastră în zadar.

Apoi, trăind mereu cu suflet bun,
Căci harul te conduce la iubire,
Milos, nu doar la Paşte sau Crăciun,
Ci zilnic, aducând rod spre sfințire.

Iar "Naşterea", să-nsemne bucuria,
Că pentru noi, Isus-Emanuel,
Din dragoste, adus-a mântuirea,
Căci S-a făcut, din Prunc, al jertfei- Miel!



AMIN!