Contact cu iadul
autor: Nichifor Nicu
15/12/2018. ora: 05:15

Ochii noștrii vor numai minuni să vadă
Suntem precum Toma care nu a vrut să creadă.
Umblăm de ani de zile cu Isus în viață
Dar ades ne pierdem orice urmă de speranță.

Noi nu vrem sa Îl credem pe Isus după cuvânt
Ci vrem mai multe fapte aici jos pe pământ.
Vrem să vedem cum mortul învie în sicriu
Dar nu avem credința zidită-n Cel cei Viu.

Trăim sperante false auzite-n lumea mare
Însă Scripturii Sfinte, nu vrem să-i dăm crezare
Avem contact cu iadul la fiecare pas
Și ne frământă teama în fiecare ceas.

Strigăm în încercare să vină Dumnezeu
S-aducă biruință, că este foarte greu.
Avem pretenții mari dar fără implicare
Noi vrem să stăm comozi, fără efort prea mare.

Bolnavii zac pe pat, săraci nu au hrană
Orfanii plâng de dor și văduva sărmană
Dar noi avem de toate, de ce să ne mișcăm?
Suntem niște cadavre gata să ne stricăm.

Și mai avem curajul, tupeul, nesimțirea
Să punem întrebarea, oare când vine Răpirea?
Un lucru-i cert și sigur, ea vine, este-aproape
Dar am o întrebare, dacă vine la noapte?

Cum te găsește frate și cum mă v-a găsii,
Tot stând în ațipire, aproape-a sforăii?
Mai fă-ți o cercetare și hai să ne trezim
Dacă mai vrem vreodată Răpirea s-o-ntâlnim.

De nu, aici rămânem, în noaptea de durere
Strigând după iertare și după mângâiere
Va fi un prea târziu, un vai, o disperare,
Căci nu vom mai putea primii o alinare.

Amin