Floarea de Iertare

Coloseni 1/27

"Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăția
slavei tainei acesteia între Neamuri,  și anume: Hristos în voi,
nădejdea slavei."

Noaptea e plină de mister și de pace,
Nici vântul nu murmură, izvorul tace,
Doar Timpul aleargă, aleargă în noapte,
Strânge în coș ale îngerilor șoapte.

Și cad din cer floricele de glicină,
Din coșul Timpului, și flori de lumină,
Se simte parfumul ceresc de iubire,
Se aude a îngerilor vorbire.

"-Privește la ziua de Ieri și în zare!
Dă-i din inimă o Floare de Iertare!
Are spini floarea, fără un veșmânt frumos,
Dar poartă pe ea chipul Domnului Cristos!

Nu ridica Pahar pentru Noroc fălos,
Nici masă întinsă pentru Destin mănos!
În cer și pământ este un Nume frumos;
"A ta Propășire se numește Cristos!"

Nu citi în stele, privește la Isus!
Și vei semăna și mai mult cu Cel de Sus,
Pe palma străpunsă scrie ce e Mâine,
"Isus este a Lumii veșnică Pâine!"

În miez de noapte, bate la ușă Isus,
Demult n-ai stat la cină cu Cel de Sus,
Demult nu I-ai arătat rănile ce dor,
Și n-ai cerut balsam de la Mântuitor!

Cumpănă de ani, bate la ușă Isus,
Deschide-I, la El este Slava cea de sus!
Un pahar de apă din Cascada vieții,
Flori Albe de Pace, roua Dimineții!

Și Timpul aleargă, culege iar șoapte,
E Anul Nou, Isus, afară,  în noapte,
În miez de noapte, bate la ușă Isus;
Să ceri Binecuvântare, Slavă de Sus!"