O seară ploioasă, revenind,
Din restaurantul unde am sărbătorit oprirea gopului.
În băutură bețivă, fără să înțeleagă nimic,
Pe mașina mea, m-am prăbușit pe un stâlp.

Apoi au trecut trei zile în jurul meu,
Ca niște ciori, peste un doctor mort de lup.
Dar, după ce am lucrat, am blocat oxigenul,
Și motorul meu sa oprit pentru totdeauna.

Trezirea, am văzut cum stau,
Trupul meu este într-un sicriu magnific.
Aproape de care mulțimea suflă nasul,
Și popul cu cădelnița a condus în serios "Mu-Mu".

Și în spatele gardului bisericii în nerăbdare,
A fost o strălucită hartă BMW, -
Brigada s-a adunat cu uimire
Și mi-am adus aminte de mine.

Deci, peste această natură,
În așteptarea fără precedent, privind în jos.
Când spiritul meu, după ce mi-a părăsit trupul,
Brusc, a început să urce.

Au dispărut repede sub picioare: biserica și orașul.
În cele din urmă, întregul Pământ a dispărut.
Și urcând pe un deal,
Dintr-o dată m-am oprit la poarta mare.

Au deschis și dintr-o privire sfântă
Buzunarele mi-au coborât spatele.
Și mi-a devenit clar - că nu sunt necesare cuvinte inutile,
Știa tot ce era în urmă.

- Urmează-mă, spuse calm.
Nu mă gândeam unde să mă iau.
M-am trezit în mijlocul unei săli mari,
Și mi-am dat seama că aici: Curtea va începe.

Prețul judecătorilor mi-a fost bine cunoscut,
În Moscova, în Paris și pe Avenue 5.
Dar aici, în prezența cerului Său,
Mi-am dat seama că am căzut sub articol.

Dezmembrarea afacerii mele a luat începutul,
Și imagini plutind, ca în filme,
Ei s-au întors în viața trecută,
În care totul a mers împotriva mea:

Aici este copilăria mea, aici curgea Litehok prost,
Și în casă, dacă nu un băutură, și apoi o lovitură.
Iată-mă, îmbrăcată ca un băiat de stradă, prost
Aici este mama noastră, totul în lacrimi.

Și aici este școala: colectarea resturilor de metal,
În notebook-urile cu două, fiecare foaie este plină.
Aici, s-au înșelat din nou,
Rămășița trecutului este Anuphrius, baptiștii noștri.

Aici este Komsomol, aici este activistul Valera,
Pe care m-am înecat în toaletă.
Pentru faptul că, după ce a pierdut orice măsură,
Natasha mea după ce a petrecut dansul.

Aici, în armată, am ras pălăria de sare,
Aici este un demob, băutură în grădina orașului.
Aici sunt noii amici, nu cusute prost,
Și primul furt pe aeroportul de noapte.

Aici este o balanță rigidă, miroasă,
Amnesty și din nou totul.
În timp ce gândiți o dată pe verandă,
Am decis să schimb modul de viață.

Dar roșcatul era idolul meu,
În dragoste cu el, eram ca un ticălos.
Și pentru că visele de a trăi în inimă cu lumea,
Disparut ca o întuneric miezul nopții.

Odată ce m-am întâlnit cu unchiul meu la tejghea,
Oh, nu ca și al nostru.
El a vorbit cu mine, privindu-l într-un fel insidios:
"Du-te să mă slujești și vei fi totul."

În noaptea aceea, înțelegerea noastră a fost făcută,
Cineva șopti înăuntru: "Du-te și nu fi timid,
Kohl ai un astfel de acoperis
Împingeți mai puternic cel mai slab."

Anul ăsta a trecut și sunt în roți reci,
Îmbrăcat inteligent, plin și beat, ca un somn.
Eu servesc în brigadă la același șef
Și chiar nu-mi pasă de nimic.

Aici este un catalog construit cabana,
Pentru cinci bucăți de verde a cumpărat o toaletă.
La intrarea-ieșire afgană cu o armă,
Și două grenade ascunse sub saltea.

Iată vocea conștiinței, inundațiile
De îndată ce luminile ies în dormitorul meu...
Cine, trăind în mijlocul abrupței,
Atenția va fi plătită acestui "prostie".

Aici este biserica, aici este lumânarea din fața icoanei,
Fără Maica Domnului, nu am mers la "cauza".
Aici este noaptea din spatele cărților cu un preot familiar,
Am încălzit păcatele noastre.

Iată-mă, care a atins gloria devreme,
Numele meu este tot "Zhenya-Kostol".
Ia totul de la viață și dă-mi o tavă,
Pentru cel slab, așa trăim.

Dar ultimul meu drum:
Un munte de coroane, strigă o văduvă tânără.
Cât de puțin am trăit și cum aș vrea din nou
Pentru a trăi totul diferit, dar, din păcate...

Judecătorul nelegiuit vorbește direct:
"În definitiv, amintiți-vă, v-am avertizat
Dar, odihnindu-se pe propriile lui stăruințe,
Tu esti principalul lucru din viata asta ratata.

Te-ai născut gol în acest pământ,
Și du-te acasă goală.
Bogatia ta a luat-o si a devenit mandra
Cel care doarme cu soția ta astăzi.

Ca și tine, având o astfel de strângere strânsă,
Nu puteam să cred că totul este în mâinile Mele.
Crezând minciuni, și-a ales calea atât de dezgustătoare
Ce te uiți la el cu scrâșnire în dinți!

Ați căutat mult timp în viața păcătoasă a paradisului,
Dar, ca nisipul prin degete, fluxul zilei.
Și aici este propoziția voastră veșnică voi citi,
Care a condus Curtea Supremă."

Am exclamat: "Ai milă, dă-mi o reprimare,
Vreau să încerc să rezolv din nou.
Dar El a răspuns: "Am încheiat deja,
Nu mai aveți șansa să deveniți mai buni.

Nu sunteți judecați pentru că erați un răufăcător
Rece sânge pentru a ucide oameni
Dar pentru că nu am crezut
În mântuirea mea din păcat în Iubirea Mea ".

Un judecător ne-negociabil vorbește strict:
"Procesul a avut loc, sunteți găsit vinovat.
Și prin, în Scriptură, Cuvântul scris,
Ești condamnat la Iadul veșnic ".

N-am avut timp să clipesc, totul a dispărut,
Și o frică fără precedent mi-a prins brusc.
Sa trezit la cealaltă poartă, unde mirosea,
Și limbi de foc întunecate.

Incomprehensibile urle și gemete,
Stăteau în jurul lor ca un urlet uluitor.
Dar era clar - fără compasiune.
Ei nu așteaptă în eternitate surzi.

Imediat râzând ghoul râs,
Tremurând, auzit în spatele meu.
În jurul meu, ca niște câini furioși,
A adunat demoni, mulțimea mormăirii.

"Uite, băieți, care ne-au dat astăzi,
La urma urmei, acesta este Zhenya, faimosul Kostol
Ei bine, capra, de când ai ajuns la noi,
Acum începi să cânți un cocoș chiar acum.

"Ce mai faci tu, nenorociți?"
Încercând să arate decent, le-a spus.
Dar un demon groaznic cu ghearele de colaj,
Ca răspuns, am mormăit nemilos.

Deși pe Pământ ați încercat bine,
Pentru ca fiecare suflet să ne arate.
Dar aici, capră, sunteți în conformitate cu legea iadului,
Shnyr - ești întotdeauna și tu fără valoare.

În acel moment am urlat în durere fără precedent
Au încercat să mă rupă în viață.
Și brusc m-am trezit... vântul mișca perdelele,
Și în fața ferestrei stătea un chiparos.

Chiar și în realitatea din această zi în necredință
M-am târât până la oglindă, transpirat peste tot, ca un elefant,
Și din trecut este și mai timid,
El a suspinat că a fost doar un vis.

Dar pe piept, ca o brazdă curbată,
Pasa de sânge din colții diabolice,
Așa că în viața mea nu uit,
Această lecție pe care Dumnezeu mi-a învățat-o.

Chat Creștin
www. Iertare. ro