Hristos, Marele-Preot
Cum putea să reprezinte omenirea vinovată
Îngerul Gavril, de pildă, prin slujirea sa curată? ! ...
Preotul, cel după Lege, îşi primeşte preoţia
De la tatăl său, din Levi, care-i dă şi curăţia.
Dar el nu trăieşte veşnic, viaţa lui i se termină.
Noi însă aveam nevoie de o veşnică lumină.
Însă când un preot moare, dar el poate şi să-nvie
Este bun, dacă prin toate, e şi Domn pentru vecie.
Un astfel de Mare-Preot e Isus, şi e Hristosul.
Când ne cheamă-n pocăinţă El ne-o zice cu frumosul.
Dragostea din El cunoaşte tot ce-ascundem noi în taină.
Dar dreptatea din Golgota ne dă cea mai sfântă haină.
Da, Hristos e Mare-Preot, dar şi Miel cu ispăşirea.
Să luăm cu toţii seama azi cum Îi tratăm iubirea.
Cine nu se pocăieşte şi ar vrea să-L ia-n răspăr
Pierde Viaţa, pierde Calea, pierde singuru-Adevăr.
De aceea, dragi prieteni, chemaţi-L cu-nţelepciune
Printr-o biblică credinţă, şi nu doar cu fapte bune.
Viaţa Lui prin al Lui sânge ni s-a dat cândva la cruce.
Azi credinţa noastră-n Domnul veşnicia ne-aduce.
Doar primindu-I mântuirea El la Tatăl mijloceşte
Ca să toarne-n inimi Duhul ce prin har ne întăreşte.
Când cu Domnul suntem una în cântări şi-n mijlocire
Duhul Sfânt, Mângâietorul, ne-a umplut cu-a Sa iubire.
El, Hristos, Marele-Preot, e plin de compătimire
Pentru sfinţii slabi şi singuri în a lor mărturisire.
De aceea Duhul vine peste ei în mare grabă
Să-ntărească-acea lucrare care, deocamdată, -i slabă.
S-aţintim privirea noastră către Preotul cel Mare
Care-a suferit pe cruce să ne dea la toţi iertare.
Să-L urmăm până la capăt mijlocind cum se cuvine
Pentru lumea vinovată, pentru Mielul care vine.