Atunci şi acum

Atunci eram fără o ţintă
Purtat de valul furios
Pe toată lumea mânios
Că şi speranţa era frântă.

Acum ştiu drumul vieţii mele
E calea-ngustă cu-ncercări
Cu consacrări şi renunţări
Dar cu Isus în ceasuri grele

Atunci mă tăvăleam în tină
Că nu-mi plăcea să fiu curat
De cele sfinte –ndepărtat
Şi-ndepărtat şi de lumină.

Acum am inima curată
A fost spălată-n sânge sfânt
Când am intrat în legământ
Si nu mi-e soarta-ndurerată.

Atunci aveam idoli – o mie
Îi adoram; mă chinuiau
Şi sufletul mi-l hărţuiau
Mă îndemnau la lăcomie.

Azi de Isus nu m-aş desparte
Nici pentru mii de milioane
Şi nu mai vreau în veci icoane
Şi nici să merg pe căi deşarte.

Atunci sfidam dumnezeirea
Motivul? N-o înţelegeam
In locuri joase mă-ntâlneam
Cu cei care-şi vindeau iubirea.

Ce dulce-i astăzi închinarea!
Când Domnul este lângă mine
Prezenţa Lui îmi aparţine
Cu El doresc asemănarea.

Atunci ziceam despre Scriptură
Că-i doar o carte de rataţi
Pentru bătrănii dezolaţi
Pentru acei ce n-au cultură

Acum găsesc comori cereşti
In Testamentul Vechi şi Nou
E cel mai minunat cadou
Te-ndrumă la hotare îngereşti.

Atunci aveam stăpân meschin
Ce mă ţinea în lanţuri grele
Şi mă-ndemna mereu la rele
Eram mai mult un...manechin

Acum stăpânul mă iubeşte
Cu-o dragoste nemărginită
Iar soarta vieţii? Fericită
Lăuntrul mi-l întinereşte.

Atunci destinu-a fost:ratare
Acum e: Dumnezeu cel mare.

gc/ti