Te laud Isuse, Te laud Isuse,
Te laud Isuse sfânt, veșnic Împărat!
Cu jarul ceresc am buzele atinse,
Cu focul Iubirii Te laud necurmat.

Mi-e lauda-n suflet când zorii răsar,
Până închid pleoapa Te laud Domnul meu,
Cum porumbeii zboară înspre porumbar
Așa-mi zboară gândul la Tine mereu.

Și în miezul zilei și în miez de noapte,
Împletește truda, împletește visul
Laudele mele pentru Tine toate,
Dar sunt prea sărace, Tu ești necuprinsul.

Cu cât mă apropii Isuse de Tine
Mă minunez mai mult de frumusețea Ta,
Mă scufund cu îngeri în unde divine
Să Îți închin doar Ție toată lauda.

Se-adună din frunză, din floare, din astru,
Din triluri duioase, ape legănate
Toată armonia într-un imn măiastru,
Ți se cuvin Doamne laudele toate.

Isuse când Te laud Te simt cum cobori,
Inima vibrează în armonii cerești,
Valențele țărânei cunosc noi valori,
Rănile mele toate le tămăduiești.

Inima îmi spune că-n graiul ce mi-ai dat
Nu pot lega vorbe să sune mai frumos
Decât să Te slăvesc, în veci fii lăudat
Sfânt, sfânt Mântuitor, Miel blând Isus Cristos!

Amin!