Isus iubeşte copilaşii decât ai Săi cu mult mai mult.
Pe mame Domnul le primeşte în ziua plină de tumult.
Era foarte-ncărcat programul şi-Nvăţătorul l-a schimbat
Simţind că-n mame arde dorul atât de binecuvântat.

Isus Hristos este Păstorul ce-Şi poartă mieii Săi în braţe
Ca nu cumva lupul din lume prin viclenie să-i înhaţe.
În cazul Său stâna e cerul şi slava Lui este păşunea
Unde-om sta veşnic cu iubirea şi peste tot cu-nţelepciunea.

Isus şi azi îi preţuieşte pe-acei copii ce vin la El
Căci la Golgota pe o cruce murea în chinuri blândul Miel.
Privind ciudatele lor jocuri pe care-n stradă le încing
Isus le-nţelegea motivul cu flăcări care nu se sting.

În ochii Iubirii eterne creştinii par astăzi copii.
Ce-ar fi ca toţi în astă lume să-I fie aprigi martori vii.
Căci nimeni sus în cer nu intră de nu se face un copil
C-o inimă nevinovată păstrându-şi gândul cel umil.

Şi dacă lumea îi defaimă pe-ai Domnului urmaşi oricând,
Vor da odată socoteală când Mielul va fi Leu curând.
Şi când în glorii Se va-ntoarce să dea răsplată la ai Săi
El va aduce judecata pentru toţi oamenii cei răi.

Dar pân’ atunci copiii cântă dreptatea Mielului ceresc
Ce le-a adus cu-Sa iubire un susur blând, dumnezeiesc.
Prin ei adulţii pot să-nveţe atâtea lecţii de urmat
Când va veni Mântuitorul ca Mire şi ca Împărat.

De-aceea tuturor ne spune: „Lăsaţi-i pe copii la Mine!”
Şi mamelor Isus le-aduce din ceruri zile mai senine.
Acesta-i planul mântuirii de Domnul binecuvântat
Când Duhul Sfânt pe-ai Săi îi creşte spre slava Celui Prea Înalt.