Unde să ne ducem...?

Unde să ne ducem,Tată
în lumea urii şi minciunii?
Când potopul de ispite
vine să ne amăgească
Când Cel rău ne-ndepărtează
de tăria rugăciunii
De la Tine nu plecăm
Tu ne dai pacea cerească.

Numai Tu eşti adăpost
când duşmanul ne pândeşte
Când torente de păcate
dau năvală să ne-nfrângă
Nu ne despărţim de Tine
când năpasta ne loveşte
Numai mâna Ta curată
vrem trăirea să ne-atingă.

Unde vom găsi iubirea
ce alină-o tulburare?
Când viforniţe şi vânturi
răvăşesc un suflet blând
Liniştire de furtuni
unde vom afla noi oare?
Eşti refugiul minunat
pentru simţuri, pentru gând.

Cine ne va da lumină
pe cărarea-ntortocheată?
Unde guvernează bezna
şi molia-ntinăciunii
Tu eşti Calea şi-Adevărul
într-o lume derutată
In pustiu lipsit de har
de frum’seţea rugăciunii.

Totu-n jur când se dărâmă
unde s-alergăm Stăpâne?
Când înfuriate valuri
ne împing spre nimicire?
Nu ne depărtăm nicicând
lângă Tine vom rămâne
Eşti izvor de bucurie
şi de trai spre nemurire.


gc/ti