Un dor adânc, ascuns, nespus
M-a copleşit deodată...
Să Te-ntâlnesc al meu Isus,
Aicea sau în ceruri sus,
În slava-Ţi minunată.

Aş vrea s-aud clar vocea Ta
Chemându-mă pe nume,
Alinul, mângâierea mea;
Nu-i alta mai blândă ca ea,
Mai dulce-n astă lume.

Aş vrea în ochi să Te privesc...
Nu merit, ştiu prea bine;
Dar slavă Tatălui Ceresc
Că-n jertfa Ta, eu har primesc
Să m-apropii de Tine.

Aş vrea ascuns la pieptul Tău
Să stau Isuse dragă,
Să uit de rele şi de greu,
Să-mi ştergi de plâns obrazul meu;
O veşnicie-ntreagă.

Aş vrea umil să Îți sărut
Picioarele-Ţi curate,
Ce la Golgota Te-au durut
Când sus pe cruce le-ai avut
În cuie atârnate.

Aş vrea şi fruntea Ta de crin
Să o cuprind, Isuse,
Şi locul înțepat de spin
Să-l şterg cu lacrimi, să mă-nchin
Cu mulțumiri aduse.

Aş vrea ca mâinile să-mi dai
Şi să rămâi cu mine;
Aicea jos şi sus în Rai
Neîncetat cu mine stai,
Şi eu să stau cu Tine.

Amin.
15 feb. 2019