Undeva, intr-o indepartata Imparatie,
Desprinsa parca dintr-un colt de vis,
Traia un Imparat cu glorie si maretie,
In bunastare si splendori de nedescris.
Era atata fericire-n Plaiurile Sfinte,
Argati slujeau cu bucurie zi de zi,
Iar Imparatul, cel mai bun Parinte,
Iubea cu duiosie pe-ai Sai doi copii.
Dar intr-o zi, copilul cel mezin,
Si-a cerut partea de avere,
-Tata, vreau sa plec departe, ca strain!
Si dus a fost… spre Tara de Durere.
Prin clipe de desfrau si de “placeri”,
Fara succes, cautase fericirea,
Nu o gasise-n lumea larga nicaieri,
Si-si cheltuise in zadar cu prietenii averea.
Fara speranta, de toti parasit,
In zdrente si cazut din “har”,
Ieri Fiu, acum… un biet nenorocit,
Slujea la altii, pentru hrana, ca porcar.
Sub cerul negru fara stele fara soare,
Cu sufletul pustiu, de chinuri coplesit,
Curgeau pe-obrazul sau lacrimi amare,
Cand… prin mirosul greu, parca chiar vantul i-a soptit…
Tu tot visezi la roscovele de la porci!
Nu-ti amintesti de unde ai plecat?
De ce la Tatal tau nu te intorci?
De ce nu vrei sa fii pe veci iertat?
Tu esti un Fiu al Imparatului cel Mare,
El inca plange pentru tine si Ii pasa,
Ridica-te din tina, indrazneste si… cere-ti iertare,
Vino-ti in fire si te-ntoarce Acasa.
Strabat prin ceru-ntredeschis raze de soare,
Speranta-n pieptul lui zdrobit, invie,
Ma-ntorc la Tata, si-o sa-I cer iertare,
Si-l rog sa ma primeasca rob la ‘mparatie.
Plangand, trecea prin lanuri aurite,
Unde argati lucrau voiosi de zor,
Apoi vazu turme de oi, cirezi de vite…
Gradina de maslini… un nou fior…
Mai e putin, se vede casa pe colina…
Cu coltul hainei lacrima el vrea sa-si stearga,
Iar inima-i de-atatea grijuri plina…
Dar… cine catre el, cu dragoste alearga?
-Ah, Tata iarta-ma te rog, caci Ti-am gresit!
Si… l-au cuprins indata brate iubitoare,
-Copilul meu, azi sunt atat de fericit!
Ti-am daruit demult, demult, iertare.
-Ah, Tata iarta traiul meu, viata-mi nebuna…
-Aduceti-i sandale in picioare!
Aduceti iute haina cea mai buna!
S-a ‘ntors Copilul Meu… e Sarbatoare!
-Ah, Tata fa-ma rob, simplu-argat…
De rugamintea mea nu e prea mare! ?
-Taiati vitelul ingrasat!
S-a ‘ntors Copilul Meu… e Sarbatoare!
-Dar Tata, nu mai poate fi iarasi la fel…
Nu merit sa ma mai numesc… un Fiu…
-Puneti-i in deget un inel!
Caci a fost mort si-acum pe veci e viu!
………………………………………………………. .
De esti si tu un fiu pierdut in lumea lata
Şi-ai parasit pentru o clipa Calea Dreapta
Vino-ti in fire si arunca haina ta patata
Te-ntoarce Acasa unde Tata inca te asteapta!
Iar de visezi la roscovele de la porci,
De crezi ca totu-i pentru tine azi pierdut,
E timpul dragul meu, acum sa te intorci,
Te-asteapta Tata-n poarta c-un sarut!
Marius Alexandru 02/15/2019