Prea mult fugim de zidire,
În duhuri de-adormire stăm,
În inimă nu-i iubire
Nici Harul nu-l căutăm.
E o tristă judecată!
S-a schimbat, natura-i surdă,
Am uitat al nostru Tată,
De Cuvânt nu se ascultă!
Universu-i în derivă,
Stelele ca o ploaie cad,
Ale cerului puteri strigă,
Toate se clatină-n astral!
E comă profundă-n lume,
Moartea ne ţine de mână,
Soarele trist va apune
Fără a mai da lumină!
Luna-n sânge se va schimba,
Purtând pecetea dreptăţii
A Celui viu din Golgota,
Sfânt Isus, Stăpânul vieţii!
Veşnic viu, El va alege,
Va aduna nestemate
Din altoi udat cu sânge
Rod pentru eternitate!
Amin!