Revino, scumpă Primăvară!

Revino, scumpă Primăvară
Cu amalgamul de flori iară,
În lungul şi de-a latul gliei
Prilej s-aduci iar bucuriei,
Celor mulţi ce, sub priviri,
Poartă-ncă dulci amintiri,
Ce-au fost trăite-n veselie
Şi pace-n suflet, şi-armonie,
Văzând sublime nestemate
De Domnul binecuvântate.

Astfel, dai în fapt semnalul
Că se începe din nou anul,
Când ridicat din amorţeală
Colţul ierbii-ncet se scoală,
Câmpia întinsă înverzeşte,
Natura întreagă-ntinereşte
Cu verdele ei pretutindeni
Căci vin zile de-armindeni,
Ce ne-amintesc de înviere
Prilej de sfântă mângâiere.

Venirea ta cu cânt şi soare
Readuce scumpa înviorare
A omului, stat în mâhnire,
Căci chiar după păcătuire
El iarăşi poate să renască
Cu drept la viaţa cerească,
În ziua mare a Primăverii
Când va fi vremea învierii
Prin Jertfa cea din Golgota,
Ce-a luat păcatu-asupra Sa.

Flavius Laurian Duverna
26 februarie 2019