Intr-o zi veni cuptorul,
Si a fost asa de greu,
Era construit din lacrimi
Stie numai Dumnezeu.
In cuptor te-ncearca Domnul,
Sa vada a ta credinta
Si de nu poti sa te rogi
Iti va da El biruinta.
Inima este mai buna
Cand e arsa in cuptor,
Lucrurile le vezi altfel
Nimic nu este usor.
Si-am trecut de incercare,
Seara puteam sa ma rog
Si-a venit liniste mare,
Caci cuptorul nu-i un joc.
Dupa rugaciuni si toate,
Seara cand m-am pus in pat,
Am simtit o mangaiere,
De la Sfantul Imparat.
Adormisem ca un prunc,
Ce l-ati tinut chiar la piept,
Si sunt fericita, Tata,
Caci chiar sunteti Sfant si Drept.