Sonet de Mai

Sub soarele răsărit, prea frumoasa lună mai
Îşi expune-n legături, pe crengile încărcate
Bogăţia de cireşe, care sunt atât de coapte,
O minune admirată crescută pe-al ţării plai.

Şi privind în meditare, l-aşa mare bunătate
În comoara cea de fructe, apărute ca în rai
De oricine, mic şi mare, - aşteptate cu alai
Grija văd în Dumnezeu, de fiinţele Lui toate.

Şi câte-alte bunătăţi, omul are la îndemână,
În viaţă el să arate, sănătatea cea mai bună,
După sfânta asemănare, Celui care l-a creat

Şi i-a dat norme precise, vieţii în orânduire,
Fericit rege să fie, peste a Lui nouă zidire -
Rămânând tânăr în veci, de el ar fi ascultat!

Flavius Larian Duverna
06 martie 2019