Despre iubire...

Azi e despre iubire și despre a iubi
E despre puterea ce ai primit-o pentru a dărui
Speranță, ajutor, mângâiere
Cuvinte dulci cu gust de miere
O, ştiu că adesea n-ai putere
Dar caut-o în rugăciune, găseşte-o în Cuvânt!
Atunci tu liber vei fi călăuzit prin orice gând...
Vei sta pe ziduri în picioare
Nu vei cădea, toate sarcinile le vei simți ușoare
Ştiu, ești zdrobit şi slab adesea
Ți-a tremurat şi vocea când cel tare te-njosea
Ai plâns amarnic şi rana te durea...

Dar tu ești mesager ceresc
Tu fost-ai curățat de tot ce e firesc
Ai fost spălat în sânge sfânt
Acum ai altă menire pe acest pământ:
Un sol care iubește şi când e rănit
Un sfânt care iartă şi când e umilit
Ridică-ti îndrăzneț ochii la cer
Tu, ştiu prea bine că ai un caracter
Modelat de un Părinte veșnic viu
Nu te teme, nu te va uita pe veci în acest pustiu!
Te va privi cu drag, te va ocroti ca un viteaz
Va sta doar pentru tine pururi treaz
Nu va ațipi, necontenit te va păzi...
Dar tu iubește, ştiu că nu-i uşor
Dar El ne va da aripi, să fie ca un zbor
Şi spre neant e doar un drum îngust
Nu te lăsa copleșit de dezgust
Mai iartă o clipă, mai strânge în inimă iubirea
Şi dăruieşte-o celui care o așteaptă cu nerăbdare
Va fi grațiat şi el, şi tu de orice condamnare...
Şi atunci, în slăvi divine
Bucuros vei fi, așa cum se cuvine
Unui străjer ce a ales iubirea...

Szabo Mihaela Dorina.