Sub armătura unui Dumnezeu atotputernic
Pe braţul unui Tată blând şi iubitor
În ocrotirea Lui rămân să mă păzească
De orişice săgeată a celui rău

Şi îmbrăcat cu armătura cea mai tare
Ce un creştin vreodată a purtat
Când vine ziua rea voi sta-n picioare
Şi sufletu-mi rămâne nepătat

Încins cu adevărul Lui cel veşnic
Cu platoşa neprihănirii îmbrăcat
Şi încalţat cu râvna evangheliei păcii
Pe calea Lui în fiecare zi străbat

Şi pe deasupra tuturor acestor lucruri
Pun al credinţei scut în faţa mea
Şi el va stinge orişice săgeată aprinsă
Atunci când diavolul o va lansa

Eu port al mântuirii coif întodeauna
Şi sabia duhului îmi stă la căpătâi
În rugăciune eu veghez întruna
Căci mă însoţeşte dragostea dintâi