Defăimarea lui Isus...
Isus era înconjurat
De slujitorii celui rău.
La ochi, aceștia L-au legat
Și toți huleau Numele Său.
Și Îl loveau cu răutate,
Punându-L ca să proorocească.
Dar El, tăcut, le răbda toate.
Ei Îi cereau ca să ghicească
Care din ei L-a maltratat
Și peste față L-a lovit?
Durerea Lui mult i-a distrat,
Cu toții L-au batjocorit.
Când zorile s-au arătat,
Mai marii, aici, au venit.
Isus să fie cercetat,
La moarte să-L dea, negreșit.
L-au întrebat dacă-I Hristos
Și dacă-I Fiu de Dumnezeu?
Îl provocau spre al lor folos,
Se bucurau că-I este greu.
Isus totul a acceptat,
Nu S-a temut să recunoască.
Știa că morții va fi dat,
Căci toți voiau să-L pedepsească.
Au socotit că-i blasfemie
Tot ce Isus a declarat.
La moarte au hotărât să fie
Dat, cel care a cutezat
Să se numească Dumnezeu
Și Fiu al Tatălui ceresc.
Acest lucru-l spunea mereu
Ca și cum ar fi fost firesc.
Mai tare ei s-au revoltat,
Căci ura mare-i copleșea.
L-au dus în fața lui Pilat
S-aștepte hotărârea sa.
Și apoi cu toții L-au pârât
Și pe nedrept L-au acuzat.
Voiau să-L vadă nimicit,
La moarte ca să fie dat.
La fel cu Pilat a vorbit
Atunci când a fost întrebat.
El totul a mărturisit,
Că-I al cerului Împărat.
Pilat vină nu I-a găsit
Și-n Galilea a fost dus.
Acolo, Irod L-a primit
Căci el, avea să-I dea răspuns.
Căci el avea să hotărască
De va muri sau va scăpa.
El avea să pecetluiască
Ce soartă Isus va avea.
Amin
Câmpia Turzii, 21 aprilie 2019