Mă rog pentru voi!

Oare cât de mult ne pasă de creștinii care sunt masacrați
de către musulmanii fanatici?
De ce se scrie și se vorbește atât de puțin
despre felul cum sunt prigoniți pentru credința în Dumnezeu?
Cât de mult ne doare de acești nevinovați,
hăituiți și omorâți de niște bestii cu chip de om?
Cât de mult ne interesează pe noi de părinții și copiii
care înroșesc cu al lor sânge pământul, casele și Bisericile?
*

Mărturia-acestor sfinți, care mor pentru Isus,
A fost scrisă într-un colț și-n uitare-ncet s-a stins.
Câți din voi v-ați ascuns chipul după stemă, după steag,
Pentru țările și frații care mor pe-al urii prag?
*

Iertare părinți, cu inimi pustii,
Mă doare durerea atâtor copii!
Iertare copii, cu trupuri de sfinți,
Mă doare durerea atâtor părinți!

Aș vrea să vă mângâi și nu mai știu cum:
Ce pot să vă scriu?
Ce pot să vă spun?
Mă rog pentru voi, făpturi sângerânde,
Cristos să vă dea mângâierile sfinte!

E grea suferința, durerea e mare!
O, Doamne, te rog, dă, la toți, vindecare!
Și tineri și vârstnici, să știm, să-nvățăm,
Că viața e abur și apoi…zburăm…

Spre Cerul etern și sfânt Paradis,
Ori locul pedepsei, în negrul abis!

Florești, Cluj