OCEANUL DE LUMINĂ

În zori, se revarsă sublimul dimineții,
Ce preschimbă toate lacrimile tristeții
În diamantele bucuriei și mângâierii,
Purtând din veacuri, lumina Învierii.

Oceanul de lumină inundă zorii feeric,
Și risipește orice urmă de întuneric.
Valurile spală cu migală orice durere,
Și inima se umple cu divină putere.

Cu strălucire se prelinge diafana lumină,
Se revarsă peste om, suavă, iubirea divină.
Și cerul își etalează întreaga frumusețe.
Aprinde zâmbetele peste mulțimi de fețe.

Preface-n bucurie durerea, oricât de grea.
Imnul, ce se înalță mai sus de orice stea.
Bucuria Învierii umple inima de credință.
Sufletul e salvat de a morții sentință.

Isus e viu, peste moarte a trecut biruitor,
Calea spre cer a deschis-o nouă, tuturor.
Brațele Lui deschise să ne îmbrățișeze,
Nu obosesc să ne sprijine, să vegheze.