Dacă mai e un strop de milă
Ce de pe crucea Ta a curs,
Să spele și păcat și vină,
Atunci ascultă ruga mea, Isus.

Privește către țara mea
Căci peste ea păcatul azi abundă,
Dar unde e păcatul mult,
Acolo-i har mai mult și chiar inundă!

Pe drumuri vechi și peticite
Pășim, tot una cu acest pământ
Cu sufletele gârbovite,
Lumină dintr-o beznă așteptând.

Privește azi la țara mea, Părinte,
Atâta timp cât încă plouă har,
Ne seacă țara! Dar adune-aminte
De dragostea Ta fără de hotar.

Zdrobește munții sub al Tău călcâi
Și pârjolește, dacă asta vrei, pădurea,
Dar lăngă noi, Părinte bun, rămâi
Și seacă răul, pârjolește ura!

Eu știu că asta nu e țara mea,
Că am cetățenie sus în cer,
Dar tot Te rog: îndură-Te de ea!
Căci sub păcatul ei, Părinte, grămezi cu sufletele pier!

Și de-am trăi și-am fi ca apa mării
Și ca grăunții de nisip de mulți,
De n-am rămâne-n starea îndurării,
Atunci mai bine, Tată, să ne uiți...