Motto:
"Ci să le spui cuvintele Mele,
fie că vor asculta, fie că nu vor asculta,
căci sunt nişte îndărătnici!"
Ezechiel 2:7

Sunt îndărătnici. Eu le-am poruncit
Să nu le fie teamă de-njosire,
Să răsplătească ura cu iubire,
Să fie-n crezul lor de neclintit;
Și-au înțeles, de toate au știut,
Căci Dumnezeul lor le-a dat gândire;
Dar n-au făcut.

S-au adunat în chip dezgustător
Acei bolnavi în adâncimea firii
Sau cei porniți pe drumul rătăcirii
Lăsați de Mine-n-voia minții lor.
Le-am spus că am balsam de lecuit,
Ca să nu dea prilej nelegiuirii,
Dar n-au venit.

Sunt îndărătnici. Se vorbesc de rău
Și se ucid cu vorbe de ocară;
Și doar le-am spus că Eu nu vreau să piară
Cel păcătos, ci doar păcatul său.
Și le-am trimis îndemnuri îndeajuns
Să mijlocească pentru-ntreaga țară,
Dar n-au răspuns.

Privesc pieziș femeile străine,
Păcătuind în trup când nu veghează,
Ei duhuri de ghicire-mbrățișează
Ca să le spună cum că rău e bine.
Le-am dat de grijă, când i-am cercetat,
Să umble-n calea Mea cu mintea trează,
Dar n-au umblat.

Sunt îndărătnici; Eu n-am vrut așa,
Dar au luptat în contra voii Mele!
Un singur Domn există, Ezechiele,
Dar ei au vrut să creadă altceva
Și vor cunoaște zile lungi și grele.

Dar totuși, după ce îi pedepsesc,
De-or vrea din nou sub aripile Mele,
Am să-i primesc.