Într-o zi, un gând hoinar
A bătut la ușa mea
Dar n-am vrut să îi deschid
Nici n-am vrut să știu ce vrea...
El cu degete de vânt
Iar la ușă a bătut
Și a așteptat acolo
Să-i deschid dar n-am putut
Căci în umbra lui ascunse
Multe gânduri mă pândesc
Și vor să îmi fure pacea
După care mulți tânjesc...
A trecut așa o vreme
E târzie noaptea-acum
Gându-i singur... celelalte
S-au împrăștiat pe drum
Ușa o deschis încet
Gândul plânge-nfrigurat:
”Să mai ierți... să mai iubești
De ce oare ai uitat?”

Vulcan-11-05-2019
Mary