”Să-mi fii Tu Doamne Adăpost când valuri se ridică
Să pot păși pe drumul vieții neapăsat de frică
Să-mi fii Lumina dimineții ce sufletu-mi alină
Și Mâna ce aduce pacea când inima suspină...
Să-mi fii Tu Doamne Scut în lupta cu multele ispite
Să ies biruitor din lumea de clipe risipite
Să-mi fii Păstorul ce mă duce pe câmpuri, la izvoare
Să-mi fii Balsam vindecător pe rana ce mă doare!
Să-mi fii Tu Doamne Ajutor când iarăși șchiopătez
Să mă ridici cu mâna-Ți sfântă pe drum să Te urmez
Să-mi fii Prietenul statornic ce nu mă părăsește
Și-n orice timp și-n orice loc veghează și iubește!”
Așa se înălța spre ceruri un glas în rugăciune
Din groapa de păcat și tină sperând la o minune
Iar Dumnezeu din slava Lui privește cu-ndurare
Și lasă pace, lasă har și binecuvântare!

Vulcan-15-05-2019
Mary