ÎNŢELEPCIUNEA
Înţelepciunea e mult mai valoroasă,
Când poartă în ea iubirea miloasă.
Mult mai de preț decât diamantul,
Când o ceri de la Cel Prea Înaltul.
Nimic de preţ nu are asemănare,
Cu înțelepciunea nemuritoare.
Cristalul păleşte și-și pierde culoarea,
Lumina divină îi mărește valoarea.
Înțelepciunea nu e de cumpărat,
Nu se dă în schimbul aurului curat.
Lumina înţelepciunii nu-i luciul aurului,
Strălucirea ei o dă iubirea Faurului.
Dacă la înţelepciune iei bine aminte,
Dacă de la Domnul o ceri fierbinte.
Şi o cauți cum ai căuta o comoară,
Îți va fi suferința mult mai ușoară.
Vei găsi înţelepciune şi pricepere,
Și vei strânge nemuritoarea avere.
Ferice de tine de primeşti înţelepciune,
Credinţa îi va fi pricepere şi raţiune.
Smerenia va fi comoară în pricepere.
Și vei afla a înțelepciunii cunoaștere.
Atunci vei ști ce-nseamnă frica de Domnul.
Și cât de neputincios este omul.
Celor ce cer, de la Dumnezeu, înţelepciune,
Le dă izbândă în sfinţire, putere în fapte bune.
Cunoştinţa, va fi desfătarea sufletului, știință,
Şi teama de El... va fi pricepere şi chibzuință.
Îndemnul şi mustrarea sunt dătătoare de viaţă,
Toarnă fericire și risipesc a negurii ceaţă.
Duşmanul nu mai are nici o putere,
La lovituri nu mai simţii nici o durere.
În vremuri grele şi pline de-ngrijorare,
Înţelepciunea e mai de preţ de mărgăritare,
Îţi va oferii grabnic soluţia cea mai bună,
Ce bine e să fii cu Domnul împreună!
Smerenia te învaţă să preţuieşti iubirea.
Revarsată din Slăvile Cereşti, Nemurirea.
Înţelepciunea îţi este dată... ca să biruieşti...
Încrerede-te în Domnul, și ai să trăieşti.
Niciodată nu te baza pe a ta înţelepciune...
Trăieşte prin credinţă şi prin fapte bune.
Credinţa prin ascultare urmează voia Lui
Aceasta-i înţelepciunea, dată omului.
Ia înţelepciunea în harul ascultării,
Usucă grabnic lăstarii neascultării,
Să-nflorească bobocii neprihănirii viguros,
Doar înțelepciunea divină îți e de folos.