Vântul de foc


"Deodată, a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic... .
Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei...
Și toți s-au umplut de Duh Sfânt."
Faptele apostolilor 2

Raze trandafirii peste Ierusalim,
Glas de vijelie, deși e cer senin.
Limbi purpurii de foc, mesaj de la Isus:
-Am trimis Duhul Sfânt de la Tatăl de Sus!

Un fulger luminos împrăștie pe cer,
Trandafiri strălucitori peste Israel.
Pe apostoli coboară o limbă de foc;
"-Eu voi vorbi cu har când gura stă pe loc!"

O floare de foc Se mișcă fără frică,
Prin flori de îndoială și iarbă mică,
Mistuie scaieți, dar și neghina cea rea;
-Sfâșiați-vă inimile, nu haina!

Flori voioase zâmbesc în raze aurii,
Își întorc capul după soare, pe câmpii.
Apostolii ascultă de Solul ceresc:
-Eu vă voi conduce, căci oamenii greșesc!

Duhul Sfânt pornește ca o vijelie,
Glasul Său devine dulce melodie,
În inimă, sădește un crin alb și sfânt:
-Aduc ploaie timpurie și un Cuvânt;

"-Sunați cu trâmbița pe Muntele Meu Sfânt,
Răspândiți în lume al Domnului Cuvânt!
Întoarce -te la Mine, popor rătăcit,
Îți voi da iertare și vei fi mântuit!

Șterge mândria, păstrează lacrimile,
Sfâșiați-vă inimile, nu hainele,
Întoarce-te la Domnul, vino iar la El!
E vremea din urmă, ascultă, Israel!"

-Vino, Duh Sfânt, Tu, al Nordului Vânt de foc,
Fala și mândria gonește-le pe loc!
Și fă să crească crinul cel alb și frumos,
Însetat de ploaie cerească și Cristos!

Vino Duh Sfânt, Tu, al Nordului Vânt de foc,
Un dor de mântuire, dă-ne Tu pe loc!
Și deschide bobocii de floare de crin,
Să cânte "Aleluia" Tatălui divin!