N-am înţeles prea bine,
Ce-seamnă poezie,
Dar e cineva-n mine,
Ce mă îndeamnă: Scrie!

I-am spus mai cu dojană,
Ăstuia-n sinea mea:
" Vezi bine că n-am pană! "
Spuse: " Nu-i treaba ta,

Nici pană, nici hârtie
şi nici măcar cerneală,
Nu-ţi trebuiesc a scrie...
Pune pentru dospeală,

Grâul făcut făină,
Adaugă-i drojdie, sare,
Frământ-o să devină,
O plămădeală mare,

Fă-i un cuptor de piatră,
Din piatră necioplită,
Şi arde-i foc pe vatră,
Pe urmă... fă o pită,

Las-o-n formă rotundă
pe-a vetrei sărutare,
Căldura s-o pătrundă,
Precum pe bob în soare,

Transfigurat o pune,
La cină pe o masă,
Rosteşte-o rugăciune
Şi-o-mparte...Mergi la coasă,

Transpiră-n lan voinice,
Cosaş prin epitete,
Ia un mănunchi de spice
Şi-l macină...poete.

Astfel se poate scrie,
Biografia lumii,
Făcută poezie -
Raze pe brazda humii.