Atunci când Moise greșește, are dreptul la recurs.
Lung i-a fost în viață drumul pentru Iehova parcurs.
Dar la Meriba, se pare, că el, Moise, s-a pripit
Și-a lovit cu-a sa putere în poporul răzvrătit.

Dacă vrei să scapi de vină și s-arunci cu vorbe-n semeni,
Vei culege vânt din gloată, dacă doar furtună semeni.
Moise-a depășit măsura. Domnu-adânc S-a întristat.
Apa? Da, a curs mulțimii, dar cu spaimă și păcat.

De puterea cea cerească Moise s-a-ndoit acum.
Iar Aaron, fără veghere, a urmat același drum.
Au greșit fără-ndoială Moise și Aaron, ca frați.
Sancțiunea vine grabnic: „În Canaan n-o să intrați! ... ”

Totuși Moise mai încearcă și-L roagă mult mai smerit
Pe Iehova, ca să intre în Cananul mult dorit.
„Nu și nu!”, a fost răspunsul. „Eu așa am hotărât.”
Moise s-a retras în umbră și-a rămas doar cu atât.

Când păcatul ne învinge, bine-i să ne pocăim.
Să nu cerem explicații Domnului, când noi greșim.
El e drept, și-a Lui dreptate s-o primim chiar și cu plâns,
Cum și pentru noi Stăpânul chinul nostru l-a tot strâns.