În inimă un foc, un dor îmi arde
Și către Tine glasul mi-l înalț,
În rugăciune-Ți spun tot ce mă doare
Și-astept ca Tu, Părinte să Te-arați.
Dar glasul mi se frânge în suspine,
Cuvintele se sting în drum spre cer.
Și în tăcere îmi înalț doar gândul
Ce pentru Tine, știu, nu-i un mister.
Căci știu că Tu îmi știi Părinte, gândul,
La fel de clar cum îmi auzi cuvântul.
De-aceea în tăcere-aștept mereu
Să îmi răspunzi în taină, Tatăl meu.
Când întrebări în mine se frământă
Și-mi tulbură în noapte inimă și gând,
Eu știu că și atunci Tu ești cu mine
Și Ți le spun în șoaptă, rând pe rând...
Și-atunci o pace-adâncă mă cuprinde,
Căci știu că Tu îmi vii în ajutor.
Eu m-odihnesc în liniște, Părinte
Căci știu că de acum ești în control.