Pe cât de mincinoasă,
Pe-atât de păcătoasă.
Pe câte cuvinte dulci poate să spună,
Pe-atâtea blesteme poate să pună.

Limba este un mădular mic,
Făr' de care corpul nu ar fi nimic.
Fără de ea ești mort,
Limba este ca un suport.

Însă pe de altă parte,
Limba este ca o carte.
Pe-ale ei pagini sunt scrise,
Toate cuvintele tale zise.

C-au fost bune, c-au fost rele,
Numai tu și Domnul știi de ele.
C-ai rănit sau judecat,
Poate cu ea ai blestemat.

Un mădular ce pare neînsemnat,
Un mădular ce poate pe toți i-a îndepărtat,
Prin vorbe urâte și prin neascultare,
Un mădular mic, aprinde-un foc așa de mare!

Dacă în vorbire nu greșești,
Tu în credință mult crești.
Căci așa, în frâu tot trupul îți ții,
Om desăvârșit tu devii.

Și eu limba vreau s-o potolesc,
Tot trupul să mi-l stăpânesc.
Căci poate prin vorbe am rănit,
Îmi cer iertare, negreșit!

Dumnezeu să-mi dea putere,
Să fac ce doar El îmi cere.
Prin vorbe niciodat' să nu mai greșesc,
Niciodat' pe nimeni să nu mai rănesc.