Pe lângă flori, cununi și miresme parfumate,
Mii de suflete ce-ți plâng a ta moarte,
Poate așa ai vrea să fie al tău mormânt,
Poate așa ai vrea să-ți fie plecarea de pe Pământ.

Sau poate singur într-o cămăruță,
Punând în a vieții trăistuță,
Ultimul tău cuvânt,
"Adio, Pământ!"

Sau poate clipa plecării aștepți,
Spre Dumnezeu ai să te-ndrepți.
Sau poate ți-e frică,
Căci nu știi unde duce acea clipă.

Dar ce contează astea acum?
Te vei face scrum.
Ce mărturie lași în urma ta?
Cine-ai fost? lumea se va întreba.

Dar e mai important, să știi,
Al cui vei fi in veșnicii.
De pe Pământ când vei pleca,
Unde sufletul tău va zbura?

Ai grijă de el,
Și dă-l în stăpânire Lui Dumnezeu.
Pregătește-te pentru veșnicia ta,
Căci asta contează, nu altceva.