Adevăraiţi închinători


Să ne-chinăm în duh şi-n adevăr
Nu doar în temple, sinagogi ori în biserici,
Nu în tradiţii şi canoane în răspăr,
instituite - sub imboldul unor clerici.

Să ne iubim cu fapta, mai presus
de ale vorbelor mârşavă alchimie,
Să dăm exemplul de urmaşi ai lui Isus,
Celor ce-n urma noastră vor să vie.

Să ne purtăm viaţa de creştini,
Atunci când unii numai o imită,
Suntem în lumea asta rea numai străini,
Haideţi s-avem de cer, dorinţa alipită.

Flămânzi de Adevăr, tot mai setoşi,
Pe cât minciuna lumii ne îmbie,
Asta-i chemarea : Fiţi evlavioşi !
Scăpaţi de-a patimilor crudă tiranie !

Rămână-acest imbold în fiecare,
Haideţi să-l preţuim într-adevăr,
Doriţi s-ajungeţi Marea Sărbătoare ?
Să ne-nchinăm în duh şi-n adevăr.