Îngrijorare
autor: Samy Lupu

Mă-ngrijorez de ce-o fi mâine,
Încerc s-am totul sub control.
Și ziua trece, noaptea vine,
Dar mă frământ, nu am nici somn.

Mă prinde valul îndoielii.
Oare cum voi ieși de-aici?
Aud șoaptele întristării;
Vin grijuri mari și grijuri mici...

Copiii trec pe lângă mine,
Doar îi observ, n-am timp de ei.
Iar cineva strigă: "Străine!
Așa îți trec toti anii tăi!

Te-nrijorezi de toate cele,
Mereu faci calcule si zici:
"Încă un an și scap de toate."
Anu-a trecut; ești tot pe-aici.

Părinți-s supărați pe tine,
Că nu-i mai suni de săptămâni."
Cu ochii goi, și cu rușine,
Pun capul sprijinit în mâini...

Mă-ngrijorez, alerg întruna,
Sunt programat pe zile-n șir.
Plec dimineața, vin cu luna
Și depăn al vieții fir.

Când cresc copiii, ce-o să zică?
Oare ce își vor aminti?
Că de când fata era mică,
Nu terminăm a construi.

Aș vrea să dau în urmă timpul,
Să schimb ceva în drumul meu.
Nu pot s-o fac, dar e momentul,
Să schimb ceva, numai să vreau.

Să fim mai mult timp împreună,
Să ne plimbăm, să povestim.
Căci viața e atât de scurtă,
Dar e frumoasă, când iubim.