Gândește-te mai mult la cer,
Alungă gândul efemer,
Șoptește-i inimii duios:
"Comoara ta e sus, nu jos!"

Desprinde acele rădăcini
Ce s-au înfipt în solul plin
De veșnicele îngrijorări,
Declară viață-n întristări.

Dezleagă lanțuri de amar,
Golește-al răului pahar,
Deznoadă nodul ce-a oprit
Să curgă harul felurit.

Ridică steag de mulțumiri,
Coboară steag de neîmpliniri,
Zidește altar de rugăciuni,
Rămâi statornic în furtuni.

Aprinde focul sfânt mereu,
Topește gheața-n jurul tău,
Ascultă plânsuri care gem,
Respinge vorba de blestem.

Refuză drum de compromis,
Aleargă bine, fii decis,
Zdrobește munți de răzbunări,
Oferă binecuvântări.

Virtuți de cer să ai, să dai,
Să împrăștii des parfum de rai,
Să porți voit un nume bun,
Să fii cu El tot mai comun.

Gândește-te mai mult la cer,
Alungă gândul efemer,
Șoptește-i inimii duios:
"Comoara ta e sus, nu jos!"